DESPRE FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ
CONDUCERE
 PREZENTARE.
|
EAEVE STATUS
|
 CADRE DIDACTICE |
 ORGANIZARE |
CONSILIUL
|
 DOCUMENTE UTILE |
 BIBLIOTECA
|
 SECRETARIAT |
PREZENTARE
Raport privind starea Facultății de Medicină Veterinară 2021
Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti face parte din structura organizatorică a Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti www.usamv.ro
-
Programul de studii Medicină Veterinară din domeniul fundamental Științe biologice și biomedicale, este un program de studii universitare integrate licenţă şi master, conform reglementării sectoriale din cadrul Uniunii Europene. Se desfășoară pe o perioadă de 6 ani – 360 de credite, sub forma învățământului cu frecvență. Facultatea este acreditată național și recunoscută la nivel european în urma evaluării EAEVE. Este facultatea care oferă studenților o pregătire solidă și absolvenților o gamă diversificată de opțiuni în ceea ce privește domeniile de profesare. Absolvenții au competențe generale în domeniul sănătății animalelor, a sănătății publice veterinare și a inspecției și controlului veterinar de frontieră, în domeniul igienei produselor animaliere și de origine animală, în domeniul medicamentelor, al managementului integrat al creșterii și îngrijirii animalelor și în domeniul cercetării științifice. Facultatea dispune de cadre didactice de o mare ținută academică și de spații de învățământ specifice, de un spital veterinar de animale mici cu dotări moderne, de o biobază și de spații de cazare pentru studenți. Cadrele didactice și studenții beneficiază de mobilități internaționale, iar viața studențească este agregată în jurul a două asociații studențești. Absolvenții facultății noastre profesează cu succes oriunde în lume!
Obiective, misiune, competente
Objectives, mission, skills Objectifs, mission, competances
-
Programul de studiu de licență Controlul și Expertiza Produselor Alimentare (cursuri de zi, 4 ani de studii - 240 credite) este un program de studii de licenta acreditat, înfiinţat în anul 2004. Acest program acoperă nevoia unei piețe a muncii în continuă căutare de specialiști ingineri în domeniul produselor alimentare Seriozitatea activităților didactice și practice, precum și complexitatea curriculei au condus deja la un renume al acestui program de studii, iar feedback-urile din piața muncii sunt pozitive. Absolvenții acestei specializări pot activa în orice unitate cu profil alimentar ocupând postul de inginer în domeniul tehnologiei de prelucrare şi obţinere a produselor agroalimentare, în domeniul expertizei şi controlului acestor produse, al managementului calităţii produselor alimentare și al siguranţei alimentelor, al implementării sistemelor de management al siguranţei alimentelor, precum şi politici alimentare – securitate şi apărare alimentară. EN
-
Programul de studii de Master profesional Expertiza Produselor Agroalimentare (cursuri de zi, 2 ani de studii - 120 credite) este un program de studii masterale acreditat, înfiinţat în anul 2013. Acest program se înscrie în domeniul fundamental Ştiinţe inginereşti, domeniul Ingineria Produselor Alimentare. Prin procesul de învăţământ oferit, se urmăreşte instruirea teoretică şi practică a masteranzilor pentru asigurarea de deprinderi şi competenţe specifice pentru o carieră profesională sau de cercetare în unul dintre domeniile: expertiza pe filiera producerii cărnii, expertiza pe filiera producerii laptelui, expertiza pe filiera avicolă, expertiza pe filiera produselor apicole, acvacole și a vânatului, expertiza pe filiera produselor de origine vegetală, expertiza privind asigurarea calității, siguranței și securității alimentare. EN
-
Programul de studii de Master profesional Controlul şi Expertiza Alimentelor Ecologice, Halal şi Kosher (cursuri de zi, 2 ani de studii - 120 credite) este un program de studii masterale acreditat, înfiinţat în anul 2013. Misiunea acestui program este de a pregăti experți capabili să se integreze în activitatea complexă privind securitatea alimentară naţională şi europeană în domeniile : managementul calităţii produselor ecologice, halal și kosher, expertiza produselor ecologice, halal și kosher, asigurarea trasabilităţii şi siguranţei alimentelor. Absolvenţii acestei specializări au ca principale direcţii de activitate: controlul și expertizarea produselor alimentare ecologice, halal și kosher, auditul și certificarea unităților din industria alimentară, organizarea și managementul unităților de procesare, depozitare și comercializare a produselor alimentare ecologice, halal și kosher, implementarea sistemelor de management al siguranței alimentelor, politici alimentare globale. EN
ISTORIC
Educaţia medicală veterinară din ţara noastră a fost influenţată la început de învăţământul medical şi medical veterinar din alte ţări, în principal de cel austro-ungar, apoi din Franţa şi din Germania, unde au urmat studiile cele mai multe dintre cadrele noastre didactice din acel timp şi unde unora dintre ei li s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa sau au fost aleşi să facă parte din Academiile Franceză şi Germană. Necesitatea existenţei specialiştilor în domeniul medical veterinar a fost motivată prin intensificarea creşterii animalelor la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi prin tributul greu impus de bolile difuzibile ale animalelor.
Primele forme de învăţământ veterinar, elementar sau mediu, afiliate învăţământului medical, au fost prevăzute prin diferite dispoziţii legale în 1831 (pentru o şcoală veterinară) şi în 1832 (curs de artă veterinară – menţionat în Regulamentul Organic). În 1856, Dr. Carol Davila (de origine franceză), general de armată, medic, a fondat în Bucureşti prima şcoală de medicină din ţările balcanice care avea şi cursuri din domeniul bolilor animalelor – Şcoala pentru învăţătură veterinară.
În 1861 domeniul medicină veterinară a devenit independent, ca Şcoală veterinară, cu un plan de învăţământ propriu.
A urmat o perioadă de căutări, între 1864-1883, ce a fost consecinţa lipsei de susţinere administrativă, dependentă de ministerele de resort. Astfel, nu s-a mai putut asigura progresul demarat în perioada anterioară, fiind periclitată chiar continuarea învăţământului, cu sacrificii deosebite din partea corpului profesoral, a elevilor şi a unor profesionişti veterinari sau a altor susţinători din Bucureşti, care au sprijinit învăţământul prin eforturi personale.
În 1883, sub direcţia lui Alexandru Locusteanu, Şcoala Veterinară a obţinut statutul de Şcoală Superioară de Medicină Veterinară. Tot în 1883, Şcoala Superioară de Medicină Veterinară trece de la Ministerul Instrucţiunii în subordinea Ministerului Agriculturii, iar Alexandru Locusteanu începe demersurile pentru construirea unui local propriu al şcolii, achiziţionându-se, în cele din urmă, 3 ha de teren (între Splaiul Independenţei şi strada Izvor) pentru clădirile necesare şcolii.
În anul 1921, este votată Legea transformării Şcolii Superioare de Medicină Veterinară în Facultate. Prin acest act, învăţământul medical veterinar şi-a primit consacrarea definitivă ca învăţământ universitar. La acel moment, era singura facultate de medicină veterinară din Balcani, mulţi studenţi din ţările vecine (Bulgaria, Iugoslavia, Macedonia, Albania, Grecia) au absolvit şi încă absolvă în România.
Din 1921 până în 1948 facultatea noastră a fost integrată în Universitatea Bucureşti, iar din 1948 până în prezent în Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Din 1887 până în prezent, facultatea este aşezată şi funcţionează într-un campus larg (între Splaiul Independenţei şi strada Izvor), întrerupându-şi activitatea în acest perimetru doar în două momente ale existenţei sale – al II-lea Război Mondial (cu revenire în anul 1952) şi în perioada 1985-1989.
În anul 1985, din dispoziţia vechiului regim comunist, Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti a fost mutată, părăsind campusul din Splaiul Independenţei, activitatea didactică desfăşurându-se, în condiţii împroprii, în mai multe instituţii din Bucureşti. Această “pulverizare” a disciplinelor facultăţii a reprezentat o soluţie de supravieţuire temporară, mai bună, totuşi, decât soluţia desfiinţării şi redistribuirii studenţilor şi cadrelor ei didactice la celelalte facultăţi din ţară.
Din 1990 a început renovarea vechilor clădiri, iar în paralel cu activităţile de restaurare s-au găsit modalităţi de reluare a activităţii didactice în vechea facultate. În condiţii socio-economice grele, campusul facultăţii a continuat să se modernizeze la nivelul standardelor prevăzute de Comunitatea Europeană, pe lângă lucrările de renovare, fiind construite şi alte facilităţi importante – Pavilionul Clinicilor (1997), Spitalul Veterinar (2000). Concomitent s-a realizat optimizarea planului de învăţământ şi a programelor analitice şi au fost diversificate formele de instruire (Şcoala de Studii Postuniversitare, Masterat).
În timp ce se producea a doua strămutare, pe care am considerat-o ca fiind definitivă, încercam să nu ne uităm la locurile dragi pe care le lăsam în urmă şi iată că după o perioadă de Renaştere, astăzi Alma Mater a învăţământului veterinar românesc tăieşte, se dezvoltă, dându-ne tuturor siguranţa veşniciei.
